Deliasinea's Blog

Iubesc zapada! Pe bune, ma bucur ca un copilut cand ninge. Azidimineata dupa ce am vazut ca e alb afara, am tzopait atat de mult incat cred ca mi-am facut aerobicu’ de dimineata cu ocazia aia:).
De cate ori ninge, abia astept sa ies afara sa ma bucur de zapada dar…(evident trebuia sa existe un dar), ar fi ceva ce-mi displace total: prostia. Sa vezi si sa nu crezi ce legatura are zapada cu prostia…Buuun. Am zis ca iubesc zapada…da’ nu cu forta! Bai fratilor, eu am crezut ca intre timp s-a mai upgradat lumea, adica, azi maine e 2010…suntem in secolul 21, si desi in Romania, totusi ma gandeam ca e loc si pentru niscaiva urma de civilizatie. Desigur cand am spus” upgradat” ma gandeam la o upgradare intelectuala. Naiva de mine!!! Bag de seama ca nu poate fi o iarna in care cineva sa nu se creada la campionatul mondial de oina si sa arunce cu bolta in tine bulgari zdraveni care iti reseteaza toate organele interne. Mama ei de treaba, as fi zis ca s-a demodat pana acum chestia asta ( adica, bagatul cu forta a unui bulgare in fata, sau mai stiu eu unde). Pai ce mah? Eu cand ploua vin cu galeata dupa tine sa-ti f… vreo 5 litri de apa in cap numa asa, fiindca ploua oricum afara?
Serios, n-as vrea sa fiu inteleasa gresit, mie chiar imi plac bataile cu zapada dar sa intru si eu benevol in ele…Astazi de exemplu, nici nu am iesit bine afara, ca m-am si trezit cu un bulgare in picior. Nici n-am apucat sa vad de unde a venit. Nu stiu cine a fost norocosul care a reusit sa se faca nevazut …ca eu de regula la chestiile astea reactionez urat. Dau naibii toata feminitatea si “ma revansez”.
RAZI DACA MAI POTI…:D
De pilda, cand eram in liceu, ma pregateam intr-o seara sa merg la un majorat. Aveam parul ondulat si o tona de fixativ in el ca sa stea asa (al meu e drept….foooarte drept) si pentru ca sunt rare ocaziile in care imi pitziponcesc parul…( de fapt ma gandeam ca numai chestia asta in sine e o scuza suficient de buna pentru ce-am facut). Ei bine dupa cum spuneam, mergeam eu in seara aia catre locul petrecerii cand deodata imi zboara in cap ( in partea dreapta mai exact) “o frumusete”de bulgaroi. Am simtit ca imi crapa capu’ plus ca instantaneu mi-au lesinat buclele…A dracu’ si Taftu’ asta – vant, ploaie coafura rezista. Bulgari? I don’t think so… In fine,ma uit in dreapta peste drum, radea unu’ de se spargea. Ha ha..funnyyy!!! Era tipu cu pricina. M-am infuriat la culme si as fi vrut sa-i zic cateva…dar nu-mi iesea nimic pe gura. Dar cateodata o fapta face mai mult decat o mie de cuvinte. Asa ca m-am aplecat, am scotocit prin zapada dupa o piatra si zbang cu ea. Cu riscul de a parea lipsita de modestie trebuie sa recunosc ca am avut o precizie fantastica. Direct in dovleac! Imi strici freza, iti sparg capu! Mi se pare corect…
Ei bine, stiu ca a trecut mult de-atunci dar cum proastele obiceiuri(sau traditii) ale unora nu se schimba, trebuie sa fiu si eu vigilenta si pregatita pentru orice. Nu stiu sigur daca se mai poarta pietrele…dar la urma urmei si eu sunt putin traditionalista…